Aș fi vrut să știu să-i ajut mai repede să vorbească!

Mami, îți spun azi o poveste reală, cu un copil și-o femeie tânără, care tot ce voia era să-l ajute pe Pitic să vorbească.

Dar care n-a reușit pt că n-a știut cum.

Femeia asta lucra cu copilașul de 4 ani EXACT AȘA CUM ÎI SPUNEA COORDONATORUL ei.

Program cu program, soluție cu soluție.

Însă timp de 1 an copilul nu a făcut nici un progres pe parte de limbaj, cu toate că părinții plăteau 8 ore de terapie pe zi.

Ce au descoperit, însă, după 1 an de muncă asiduă, cu ținut copilul la masă cu forța, cu pedepse pt copil, cu frustrări în inimile tuturor adulților?

Că nu lucrau după tehnicile corecte :( .

Când a ajuns un specialist din UK pentru 3 zile de coordonare, și a văzut timp de 4 ore modul în care lucram, ne-a spus:

• Nu progresează pe limbaj pt că în primul rând nu știți tehnici de predare.
• Nu știți când se folosește promptul, când se scade și când se retrage definitiv.
• Nu știți cum se generalizează.
• Nu știți cum se predă cererea, și aveți program de răspuns la întrebări.
• Apoi, folosiți pedepse când nu trebuie, ci când ar trebui să vă jucați cu copilul.

Coordonatorul din România nu a mai venit a 2 a zi la copil pentru că s-a simțit jignit, iar specialistul din Uk a spus:

• Decât sa lucrati 8 ore după un plan haotic și fără tehnici corecte, mai bine înjumătățiți timpul de terapie și lucrați corect.

Ce credeți că s-a întâmplat după 6 luni de lucru după planul specialistului din Uk și după metodele corecte?

În 6 luni copilașul repeta după noi 100 de cuvinte cu sens și cerea 50 de obiecte (mand).

Care fusese problema? Copilul, cum aud eu ft des?

Nu, ci lipsa noastă de cunoștințe. 

Părinții copilului au învățat tehnicile plătind 24 ore (8 ore pe zi) și banii aceștia, deși ft mulți la acea vreme, au fost “scoși” pentru că nu au mai plătit 8 ore pe zi timp de 1 an, ci 4 ore timp de 6 luni.

După acele 3 zile, acel specialist nu a mai venit niciodată, ci făceam coordonarile online, pe Skype, o dată pe săptămână câte 2 ore.

Acea femeie care lucra cu copilul eram eu, iar familia care avea copilul este azi fericită cu un copilaș care, la 15 ani, nu se distinge din mulțime. 

Da, am avut o echipă minunată, ulterior au venit încă 2 colege alături de mine, cu care am muncit 4 ore pe zi, inclusiv în weekend.

Mergeam și în concediile lor pt a-l învață pe copil și în acele medii, dar a meritat tot efortul.

Am înțeles, în urmă cu 11 ani, că dacă muncim corect, copiii pot învăța să vorbească, deși nu spun nici un sunet la Începutul terapiei. 

Aș fi vrut, ca și părinții acestui copil, să-l fi ajutat mai devreme, pt că din cauza greșelilor noastre de predare, comportamentul lui era tot mai agresiv :(.

Dar ne-am “dat reset” și nu am regretat nimic. Doar am aplicat metodele corecte. 

De ce v-am spus povestea?

Pt că luna asta vreau să fim pline de speranță.

Să refuzăm să acceptăm opiniile celor ce spun că nu sunt soluții pt copii non verbali. 

Să ne amintim mereu că există soluții pt orice. Numai să le aplicăm.

Vreau să aveți credință, mămici dragi, că puteți să vă ajutați piticii să vorbească!

Cereți de la Dumnezeu credință și încredere în voi și-n copiii voștri!

Chiar dacă recuperarea durează ani (și un copil “tipic” are nevoie de cel puțin 1,5 an să spună primul cuvânt!), speranța voastră trebuie să crească!

Vă îmbrățișez cu inima și vă reamintesc că aveți aceste 2 produse care vă vor ajuta să sprijiniți dezvoltarea copilului:

🫱Cum îți înveți singură copilul să ceară?

🫱Învață-l să se joace!

Amintiți-că mereu că cele mai frumoase cadouri pt copiii vostri sunt timpul investit prin jocuri împreună cu ei!

Fiți binecuvântate!