5 soluții să-ți ajuți copilul să devină independent

Dragi părinți,

Vă scriu aceste rânduri după luni de reflecție și experiență directă. Este dificil să vorbești sincer într-o lume în care adevărul poate fi contestat, dar astăzi vreau să discutăm despre rolul părinților în recuperarea și independența copiilor.

Una dintre cele mai mari minciuni pe care le aud frecvent este aceea că trebuie să fii doar părinte și să lași totul pe seama specialiștilor. Recuperarea copilului tău sau educația lui nu sunt responsabilități exclusive ale terapeuților sau profesorilor. Tu, ca părinte, ai un rol esențial în această călătorie.

Am citit odată despre 5 niveluri de împuternicire și am decis să le adaptez pentru voi, părinții copiilor cu întârzieri în dezvoltare. Aceste principii sunt valabile pentru ambele figuri parentale – pentru că deciziile trebuie luate împreună!

1. Tu, specialistul, cercetezi, eu, părintele, decid

Specialiștii au formare profesională și, ideal, cercetează constant soluții și metode pentru a ajuta copiii. Dar eu, ca părinte, decid dacă ceea ce oferi se potrivește cu valorile mele și ale familiei mele.

Niciun specialist nu deține adevărul absolut. Este important să îmi prezinți studii și rezultate ale altor copii, dar decizia finală îmi aparține.

2. Tu cercetezi, identifici alternativele, dar tot eu decid

Specialiștii petrec timp cu copilul meu și identifică metode potrivite pentru dezvoltarea limbajului, comportamentului și abilităților de joacă. Dar viața copilului meu nu se desfășoară doar în cabinetul terapeutului.

Dacă anumite activități nu îl ajută și acasă, atunci trebuie să găsim soluții mai eficiente pentru el, nu doar pentru progresul pe termen scurt.

3. Tu cercetezi, îmi zici ce intenționezi să faci, dar aștepți aprobarea mea

În calitate de specialist, este normal să ai un plan de intervenție, dar te rog să-mi spui înainte ce intenționezi să faci. Eu cunosc cel mai bine reacțiile copilului meu și trebuie să mă asigur că strategia propusă este potrivită și benefică.

4. Tu cercetezi, îmi zici ce intenționezi să faci, apoi acționezi până îți zic eu „nu”

Dacă am decis că abordarea ta este potrivită, continuă să aplici strategia până când observ ceva care mă face să reconsider. Dacă văd reacții puternice de frică sau comportamente nesănătoase, te rog să mă asculți.

Ca părinte, petrec mai mult timp cu copilul și pot identifica subtilități pe care un specialist nu le observă în câteva ore pe săptămână.

5. Tu cercetezi, acționezi și avem întâlniri periodice pentru progres

Dacă am parcurs împreună pașii de mai sus, atunci relația noastră specialist-părinte este solidă. Asta înseamnă că am încredere în proces și putem avea întâlniri periodice pentru a evalua progresul.

Este posibil să dureze între 6 și 8 luni pentru a ajunge aici, dar aceasta este cea mai sigură cale pentru dezvoltarea copilului nostru.

De ce este importantă comunicarea dintre părinți și specialiști?

Dacă nu înveți metodele corecte de predare a abilităților copilului tău, vei munci în zadar. Copilul va deveni agitat, frustrat și neliniștit. Pot apărea comportamente nesănătoase precum țipete, mușcături, zgârieturi, trântiri sau lovituri.

De cele mai multe ori, aceste probleme apar din lipsa de comunicare între specialiști și părinți.

Dacă nu ai un coordonator, dar urmezi un curs de dezvoltare, aplică tot ce înveți și colaborează cu specialiștii.

📌 În cursurile mele vei găsi inclusiv fișe pentru colectarea datelor și evaluarea progresului copilului. Acestea trebuie completate și analizate împreună pentru rezultate eficiente.

💬 Ce părere ai despre aceste soluții? Lasă-ne un comentariu pe pagina noastră de Facebook și spune-ne ce funcționează pentru tine! Dacă ți s-a părut util acest articol, distribuie-l mai departe pentru a ajuta și alți părinți! 🤗